Povestea satului Geamăna din Transilvania, o avertizare din partea istoriei

Povestea satului Geamăna din Transilvania, o avertizare din partea istoriei 5.00/5 (100.00%) 1 vote

„I Love Maramures” va prezinta istoria unui sat din Transilvania care este inghitit de un lac cu ape otravite.
Pe acest site prezentam in mod normal locurile si obiceiurile frumoase din Maramures. Am decis sa prezentam acest videoclip si aceasta istorisire tocmai pentru a trage un semnal de alarma ca tot ce ii frumos trebuie sa protejam, sa fim atenti cu ceea ce ne inconjoara si sa ne pese de pastrarea locurilor frumoase din Romania.

Videoclipul de mai jos este realizat de Florin Cofar pasionat de arta filmarii; El a copilarit in zona Rosia Poieni, satul Geamana si impreuna cu cativa colegi au realizat videoclipul pentru a trage un semnal de alarma.

Florin Cofar zice despre acest videoclip:  „Acest video nu are nici o afiliere politică, economică sau de altă natură. Este un apel la informare și conștientizare cu privire la proiectele de impact asupra mediului.   Acesta spune povestea unui sat, numit Geamăna, care a fost unul dintre cele mai multe victime ale miniere de suprafață. Acest lucru sa întâmplat în urmă cu peste 20 de ani în Transilvania. Istoria are un mod de a ne avertizare. Din păcate, avem, de asemenea, o modalitate de a uita lecțiile trecutului.”

COMENTARII

Cândva, la Geamăna, în munţii Apuseni era un sat. Acum e acoperit aproape în totalitate de deşeuri provenite de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Localnicii au fost obligaţi să se mute de la un an la altul tot mai sus de vatra satului, pentru a scăpa de invazia sterilului, care în timp le-a acoperit biserica, le-a înghiţit cimitirul.

Schimbarea la faţă a zonei a început în anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a decis să dea drumul exploatării de cupru de la Roşia Poieni. La acea vreme era cea mai mare din Europa. La început, locuitorii celor aproape 400 de case şi-au imaginat, probabil, că se vor îmbogăţi, însă n-a fost chiar aşa. La începutul anilor 1980, au fost expropriate de statul român peste 300 de familii din Geamăna. Sumele primite au fost în funcţie de proprietăţi.

Satul Geamana in 1986

Satul Geamana in 1986

În 1986, când a început deversarea sterilului, trăiau aici peste 1.000 de persoane. Acum, în căsuţele moţeşti, răsfirate de-a lungul a câţiva kilometri, în jurul lacului în care ajunge tulbureala de steril de la cariera de cupru, mai trăiec 20 de suflete.

Mâlul cenuşiu, la streaşina Bisericii

Casele rămase au fost aşezate de destin mai deasupra, pe culme, cum spun localnicii. Tot pe deal a fost ridicată şi biserica satului, cam la 100 de metri de vatra satului. Este unul din puţinii martori care ne arată că aici a fost odată o aşezare omenească. Nămolul a ajuns,însă, la nivelul acoperişului. Sub biserică, în valea Şeşii, se află lacul cu tulbureala de steril, înroşit de deşeurile de la cariera de cupru de la Roşia Poieni. Aici a fost până în urmă cu aproape trei decenii vatra satului Geamana.

„Primul sămn rău o fost atunci când au început să se uşte cireşii, vişinii. Or fi sâmţit de la bun început otrava care atunci era doar sub pământ. Ce vă săpui se petrecea pe la sfârşitul anilor 1970. Apoi, pâraiele ce curgeau pe aici s-au înroşit rând pe rând, ca şi când torni în ele sânje“, spune cu năduf unul dintre oamenii care au rămas în Geamăna, Nicolaie Praţa. Gospodăria sa este ca pe o insuliţă, între două dintre pâraiele otrăvite, după cum le numeşte. La câteva sute de metri de muntele alb de steril şi tot cam atâta de lacul artificial. Bunul Neculai, cum îi spun vecinii, are vocea tremurândă când deschid subiectul cu expropierile făcute de stat în anii 1980 şi-l întreb de ce a ales să rămână aici.

Cronica distrugerii satului

„Când or vinit domnii cu executarea, n-or vrut să-mi ia tot pământu ce-l aveam, rămâneau multe hectare pe dinafară. Nici bani nu luam prea mulţi. Apoi, ne-am gândit cum să lăsăm tot ce am construit aici şi să plecăm. Uite aşa am ajuns să vedem pâraiele aste otrăvite, cum se duce la fund casă după casă, cârciuma unde se adunau oamenii satului şi apoi şi biserica, după cum vedeţi se scufundă şi ea. După mine satul va fi mort, când biserica va fi acoperita de tot de steril“, susţine cu înverşunare Niculai Praţa.

Cum s-a ajuns ca satul Geamăna, un fel de „Bărăgan al Lupşii“, după cum îi spune soţia lui Praţa, să fie aproape pustiu? Ne răspunde tot bunul Niculai. Dintre nişte hârtii îngălbenite de vreme scoate un fel de cronică a distrugerii, un caiet studenţesc pe care omul şi-a trecut memoriile. Aşa aflăm câte case mai sunt în picioare în fiecare cătun. „Uite, aice o fost satul Şasa, o mai rămas din el 4 căsi, în Trifeşti mai sunt 5 căsi. Totul s-a distrus. Sunt sate care nu mai există pe hartă, numai atâta că stau în ele oameni uitaţi de lume cum sântem noi, câteva suflete aici “, spune vârstnicul.

Satul Geamana in anul 2012

Satul Geamana in anul 2012

Videoclip preluat de pe Vimeo: http://vimeo.com/74702619#
Articol (text si poze) preluate de la: http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/geamana-satul-apuseni-furat-sterilul-mina-cupru-rosia-poieni

>>> S-ar putea sa iti placa si:
Peisaje superbe din Maramures

S-ar putea sa iti placa si:

Share and Enjoy

  • Facebook
  • Twitter
  • LinkedIn
  • Email
  • RSS
This entry was posted in Diverse, Fără categorie and tagged , , . Bookmark the permalink.

Comentarii, pareri, sugestii:

16 Responses to Povestea satului Geamăna din Transilvania, o avertizare din partea istoriei

  1. albert says:

    NATURA S-AR RENASTE DAR PRIMA DATA TREBUIE SA RENASCA SI OMENII CEI RAI
    MA ROG CA DUMNEZEU SA INTERVINA PENTRU ACEST TERITORIU SI SA REFACA TOT CE S-A DISTRUS IN URMA ACESTUI PACT SI SA IARTA PENTRU ACEI OAMENI CARE AU AVUT PARTE LA DISTRUGEREA NATURII.

  2. alin gheorghe says:

    este strigator la cer cum pe nimeni nu intereseaza de saracii oameni
    doar ca ei sa isi faca traba si sa scoata bani
    pe nici un politician nu i-am auzit vorbind despre satul acesta geamana
    si nu cred ca o sa se schimbe nimic in tara asta de corupti

Lasă un răspuns către alin gheorghe Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>